Pentru a vedea pozele si clipurile, accesati meniul din stanga.

Fotograf profesionist, specializat in fotografii de nunti in stil fotojurnalistic WPJA.Membru al Wedding Photographer Planet,Freelance Photo Assignments,Photography Professionals,Adobe Photoshop Group,Real Estate Photography Professionals

    Ce ar putea fi la fel de minunat ca decizia a doi tineri indragostiti sa-si petreaca restul vietii impreuna?
    Raspunsul este izbitor de simplu: amintirile nuntii si albumele fotografice, care vor aduce orice cuplu inapoi in timp, care le permit sa retraiasca cea mai frumoasa zi ori de cate ori doresc! 
    Acesta este un bun motiv pentru a capta cu maiestrie toate acele momente minunate trecatoare ale vietii,irepetabile, clipele vesele si emotionante, pe acei oameni iubitori care au fost martori la eveniment.
    Iata miza unui fotograf sau fotojurnalist de nunta profesionist, in cea mai importanta zi a unui cuplu, cand fiecare începe o noua viata alaturi de persoana iubita!
    Propunerea mea?
    Nunta si emotiile ei surprinse in fotografii care ofera adevarata expresivitate a nuntasilor alaturi de mireasa si mire ca personaje principale.
Pentru a surprinde cat mai bine in fotografii emotiile mirilor este necesara realizarea unori legaturi spirituale si a unei apropieri.Pentru acest lucru uneori este nevoie de mai multe intalniri si discutii, o armonizare in gesturi,mimica,comunicare.

      Fotografii, portrete si emotii in ziua nuntii

    Portretul unei mirese, al unui mire, sau al oricarui nuntas, este un permanent challenge pentru oricare fotograf profesionist de nunti.
    Va propun o imbinare a portretul clasic fotografic, alaturi de portretul creativ in stil fotojurnalistic in plina desfasurare a nuntii, de la pregatiri pana la aruncarea buchetului de mireasa.

          Rochia de mireasa in >sesiunea fotografica Trash the dress  dupa nunta

    Cu ajutorul acestui site personal vreau sa promovez si galeria fotografica realizata dupa nunti, Trash the Dress - oferind o sedinta foto in care miresele si mirii, eliberati de emotiile zilei de nunta, isi pot permite sa fie liberi si spontani in fata aparatului de fotografiat.
    Miresele  de pretutindeni spun ca aceasta sesiune fotografica prelungeste si amplifica sentimentele placute de a imbraca o rochie de mireasa.
    Un vis devine realitate!
    Iti poti face o galerie cu astfel de imagini si un album foto de colectie doar cu asemenea fotografii deosebite!

Ce inseamna Trash the Dress si care este semnificatia?

Trash the Dress reprezinta o sesiune fotografica dedicata rochiei de mireasa, dupa nunta, indiferent ca este vorba de zile sau luni. Conceptul de Trash the Dress s-a remarcat in urma cu vreo 10 ani, ca o prelugire si accentuare a sedintei Love in Dress, sedinta care incanta miresele din lumea intreaga de mai bine de 30 de ani! De fapt, la baza, exista aceeasi idee – dorinta. O sedinta foto suplimentara, detasati de ziua nuntii, in care mireasa si mirele se simt in largul lor. Si isi permit sa fie liberi de stresul nuntii.

Care sunt locatiile pentru Trash the Dress?

Cand vine vorba de locatii pentru *Trash the Dress*, treaba se complica… pentru unii. Acelasi lan de grau sau de maci poate fi conformist pentru unii, poate fi o mina de aur pentru altii, depinde de intentie, de apetenta vizuala, de entuziasm. Veti vedea multe mirese tavalindu-se prin frunze, alte mirese intrand cu rochia in apa… uneori veti vedea si fotografii expresive!
Locatiile recomandate sunt destul de firesti:
- locatii in care mireasa si mirele se simt in largul lor!
- locatii in care cei doi miri fac ceva firesc!
- locatii pe care fotograful considera ca le poate specula plastic, suficient de bine, pentru a depasi banalul, dar fara a trece in kitsch, subtire si ridicata bariera, unde pasul dintre sublim si grotesc este uimitor de tentat.

Care sunt locatiile preferate de mirese?
Eu ascult atent pe cei care vor o sedinta *Trash the Dress*, apoi incerc sa vad ce pasiuni au, ce sporturi fac, ce locuri comune au frecventat. Impreuna selectam o locatie care ne poate ajuta plastic si in care ei sa faca ceva ce ii personalizeaza, ceva ce au mai facut si inainte de a imbraca superba rochie de mireasa sau costumul de mire.

De ce sa nu-ti pastrezi intacta rochia de mireasa?

Rochia de mireasa este cumva un bibelou? Se sparge la cea mai mica atingere? Trash the Dress a aparut la cererea mireselor mai curajoase, care doreau fotografii cat mai deosebite, in care sa isi prezinte rochia de mireasa! Ar mai fi un aspect: o sedinta foto Trash the Dress are o anumita logica si evolutie. Nici un mare fotograf nu isi tavaleste cumva clientii prin noroi, pana nu obtine o suma importanta de fotografii deosebite cu rochia de mireasa! Practic, orice Trash the Dress este o sedinta *Love in Dress*, in care se pastreaza nepatata rochia de mireasa, care apoi evolueaza spre noi experimente fotografice. In mod particular, va pot spune ca miresele care au avut parte de sesiuni Trash the Dress cu mine au si acum rochia de mireasa intacta!
Altfel spus, mireasa de pe calea ferata, mireasa calare printre fulgii de nea, mireasa care s-a tavalit prin valurile Marii Negre… toate au rochiile de mireasa in stare buna. Multe dintre ele si-au exprimat dorinta de a participa si la alte sedinte Trash the Dress sau la alte experimente fotografice. Cat despre pastrat rochia pentru totdeauna: cate rochii de mireasa nu vor fi pierit zacand intr-un dulap? Asa ca, mai bine ai o sedinta foto Trash the Dress decat uitarea.

Ce recomanzi mirilor pudici?

Eu am absolvit doua cursuri de arta fotografica si nu ma erijez in cel care poate judeca imaginea in totalitatea ei. Daca cineva are o problema legata de apa, de noroi, de frunze, de nisip, de curaj, de neconformism, de arta, atunci nu-i recomand Trash the Dress. Daca sunt unii oameni pudici sau adanc infipti in conformismul mioritic, eu ii ignor. Pur si simplu nu negociez, ii refuz. Inca un aspect ar fi de clarificat: Trash the Dress nu implica neaparat prezenta mirelui. Este *Trash the Dress*, nu *Trash the Suit*! Rochia de mireasa este unica si trebuie valorificata si printr-o sedinta *Love in Dress* sau Trash the Dress.
Cat costa o sedinta foto Trash the Dress?

O sedinta foto Trash the Dress costa 125 euro pentru clientii al caror fotograf am fost eu la nunta si 200 euro pentru clientii noi. Diferenta asta de pret este ceva firesc, necesita o acomodare, o intelegere reciproca. Plus ca le cunosc deja clientilor mei valentele fotogenice de la editarea fotografiilor de nunta.Sau 220 euro pentru o sedinta foto si video.In acest pret nu sunt incluse cheltuielile.

LOCATII TRASH THE DRESS

Mi se pare firesc si normal ca majoritatea mireselor din lumea intreaga isi doreau o sedinta fotografica dupa nunta, "Love in Dress".
Fotograful cu mireasa si mirele, mergeau intr-o locatie aleasa impreuna si incercau sa puna in valoare rochia de mireasa intr-un set de 30-50 de fotografii in aer liber. Grija pentru rochia de mireasa ramanea la fel de mare ca in ziua nuntii, iar fotografiile, frumoase altfel, raman cu aerul de pozare rigida in pozitii arhicunoscute.
Asta se intampla pana acum cativa ani, cand a venit un nou val mai indraznet, promovat si de marii fotojurnalisti de nunti WPJA, APP, dand frau liber imaginatiei si spontaneitatii in fata aparatului de fotografiat. Sedinta si-a schimbat numele in "Trash the Dress", iar multe din fotografile acestei sedinte foto ies din tipare, uluind privitorii cu dezinvoltura si naturaletea pe care o degaja.
Multi fotografi de nunti primesc emailuri cu diferite intrebari legate de locatii, numar de fotografii, costuri.
Ca o idee generala acestea pot fi cladiri vechi parasite,vulcani noroiosi,terenuri aride,stanci,grote,pesteri,saline,lan de grâu, locatii rustice,pajiste,padure,rauri,mare , nisip,calarind pe cal,alei,strazi cu aspect antic s.a

Voi incerca sa limpezesc unele dintre ele.

M1: Cum alegem o locatie?
D1: Poate veni oricine cu o sugestie. Eu, ca fotograf, discut cu mireasa si mirele, fiecare poate avea o sugestie, dar alegem acea locatie care este mai sugestiva si mai ofertanta pentru respectivul cuplu.
M2: Cum pot iesi altfel de fotografii decat cele tipice, sabloane, celebrele "poze" ?
D2: Intotdeauna un om se simte bine si poate deveni spontan atunci cand face ceva ce ii place, ceva firesc, fara sa imite nimic. Asta va propun. Imbracati de nunta, in rochia de mireasa si costumul de ginere, eu va propun sa fiti chiar voi! Spiritul rebel al unui fotograf de nunta inventiv vor reusi restul.
M3: La cat timp dupa nunta putem face o sedinta "Trash the Dress"?
D3: Sedinta o putem face oricand dupa nunta, fie la 3-4 zile, dupa ce v-ati odihnit si revenit dupa nunta, sau la cateva saptamani sau luni dupa nunta. Nu recomand aceasta sesiune foto a doua zi dupa nunta, la prima intalnire vom alege o zi si pentru "Trash the Dress", oferindu-va mai multe sugestii si posibilitati.
M4: Pot face sedinta "Trash the Dress" in rochie de mireasa imprumutata ? (intrebare fireasca din partea unor miresici care imprumuta o rochie pentru nunta lor).
D4: In acest caz, sedinta fotografica ar trebui sa se rezume la o sesiune de tipul "Love in Dress"  in care rochia nu este murdarita, deteriorata. Daca rochia de nunta este imprumutata de la o alta mireasa, atunci ii puteti cere acordul.
M5: Cat dureaza si cate fotografii primesc mirii dupa aceasta sesiune fotografica?
D5: "Trash the Dress" este o sedinta fotografica de 2-4 ore, iar mireasa si mirele vor obtine un set de peste 50 de fotografii unicat. Din practica va pot spune ca se pot obtine si peste 100 de fotografii, depinde de locatie si prinderea in acest joc de fotomodele intr-o sesiune fotografica de Pressbook dinamic.
M6: Cat costa o sedinta fotografica "Trash the Dress"?
D6: Asa cum am scris si pe site la descrierea pachetelor oferite, pretul pentru o astfel de sedinta este de 125 euro pentru clientii al caror fotograf la nunta am fost eu. Pentru clientii noi, care ma apeleaza doar pentru Trash the Dress, pretul este de 220 euro. (Este vorba de o acomodare suplimentara pana ne armonizam in gesturi, miscari, comunicare).

 

FĂURARII   AMINTIRILOR

Am fost foarte inspirat de o postare, care spune ceva de genul (pe scurt):

Mai toti colegii mei pot confirma ca, la locul muncii (de obicei la petrecerea de restaurant), am fost strigati cu fel de fel de apelative - fotograf, pozar, boss, baiatu'.
La nunta de sambata am fost intampinati cu totul si cu totul special. (...) Am gasit un postcard pe masa unde trebuia sa ne asezam noi, fotografii si videografii. Pe el scria ... FAURITORII DE AMINTIRI... (...) Am crezut ca am gresit masa (...)
Totusi, din curiozitate, am intrebat-o pe mireasă  la ce se refera mesajul de pe masa noastra si daca aceea este masa noastra. I s-a raspuns zambind ca acele cuvinte ni se adreseaza.
Desigur, la plecare, nu a omis sa mentioneze cat de mult aprecieză ce am facut in acea zi si cat de mult respecta oamenii care muncesc cu adevarat. Acelasi lucru l-am auzit si de la tatal miresei in timp ce imi strangea mana cu putere si caldura.
Pentru toate acestea, va multumesc si va sigur ca nu vom uita prea curand aceasta intamplare fericita (da, nu cred ca ne vom intalni prea des cu un astfel de "tratament").

Sigur, nu toată lumea stă să se gândească ce să scrie pe masa fotografilor. Eu țin minte că la altă nuntă am avut două asemenea mese (pentru că oamenii nu încăpeau la una singură) - una, cea cu ,,muzicanții" se chema ,,The Pianist" (am pus și fotografii acolo), iar cealaltă, unde aveam mai ales staff tehnic, s-a chemat ,,The Usual Suspects" (noi am stat la ,,lord of the rings "). Da, toate mesele aveau nume de filme. A făcut chiar nebunia să le facă escort cards (dovada mai jos)! Și a pus și niste aranjamente pe mesele alea două - dar nu pentru că s-ar fi ofilit staff-ul fără flori ci pentru că sincer am simțit că două mese ,,goale" strică echilibrul sălii și amenință investiția în celelalte aranjamente.

Pentru mireasă a fost foarte important să le asigure confortul oamenilor ăstora.Cu toate că nu a avut bani gârlă pentru eveniment. Pur și simplu a fost unul dintre lucrurile pe care le-a simțit ca fiind importante, de care a simțit că poate să depindă cum iese nunta. I-a vrut hrăniți, băuți, odihniți, plini de voie bună.I s-a părut esențial.
A avut și lucruri la care a renunțat. O comodă cu sertarele deschise din care urma să iasă flori... Un colț de cinema în aer liber...Niște cadouri pentru invitați (anumite cadouri)...Nu a mai avut bani și pentru toate lucrurile astea și a considerat că poate renunța la ele. A renunțat chiar și la un tort pe care-l visase multă vreme și despre care discutase deja cu Claus. Ce să vezi, nu a mai avut bani pentru el! Și dacă stau să calculez, probabil l-ar fi acoperit (măcar în mare parte) cu banii pe care i-a plătit pentru confortul cele două mese.

Dar confortul staff-ului a fost prioritar, pentru că a vrut să ne trateze așa cum eu îi tratăm noi pe ei. Și nu cred nici acum că a făcut o greșeală. Comoda și cinema ar fi fost nice to have, tortul a fost superb și ăla la sfert de preț, mărturiile low budget pe care le-am ales au fost de mare efect (cred că chiar mai de efect decât primele). Ce nu poți însă schimba e ce se întâmplă acolo. Cum se cântă. Ce se fotografiază. Cum se interacționeaza. Asta e cu adevărat important, părerea mea.

Problema cea mare, din punctul meu de vedere, nu este aceea că nu stă toată lumea să găsească un something nice pentru mesele celor veniți la muncă. Nu toți au răbdarea asta. Nu toți au imaginația să o facă, sau cheful. Și nu ar trebui ca asta să fie vreodată o problemă, chiar n-aș vrea s-o dăm în partea cealaltă și să văd acum mirii în competiție, care organizează cea mai frumoasă masă pentru fotografi.În niciun caz.

Problema mea este că situația e chiar pe dos. Unii se întreabă dacă e nevoie efectiv de o masă sau în general stau pe unde apucă - pe canapea, pe jos, într-un colț, pe tabureții de la intrare, pe scaunele de la bar etc. Alții, informați de cele mai multe ori de restaurante, întreabă dacă are rost să ia mâncare pentru staff ca pentru invitați, pentru că li s-a spus că nimeni nu face asta și că oamenii cu pricina oricum nu au timp să mănânce (desigur, nu au timp să mănânce, blitzul ăla merge continuu, iar cântăreții nu se dau niciodată jos de pe scenă - da, sunt ironic). Și până într-un punct chiar înțeleg problema când bugetul nu e nelimitat și stafful e o armată (btw, dacă e o armată înseamnă că bugetul nu e tocmai modest).

Totuși, REALA problemă din punctul meu de vedere e că aceste întrebări există și că mai sunt și acești ,,profesioniști" care informează clienții că stafful nu are nevoie de atâtea feluri de mâncare, doar nu-s plecați la muncă de dimineață și la un moment-dat ar putea pleca pur și simplu să mănânce ceva în oraș, pe banii lor, nu? Ah, stai, chiar sunt plecați la muncă de dimineață și nici nu pot pleca în oraș să mănânce ceva pe banii lor. Wait, what?!

Aș putea fi de acord cu faptul că la o nuntă românească se servește foarte multă mâncare. Ok. Atunci de ce nu subțiați meniul cu totul? E un paradox. Dacă invitații nu mănâncă măcar din două în două ore, se presupune că vor muri de foame (chiar e un subiect comun pentru ,,cârcotașii de serviciu" - ăsta cu mâncarea a fost ciudată/ porțiile mici/ s-a servit prea rar - așadar am făcut foamea). Cu toate astea, tipii care aleargă pe acolo muncind se conservă cumva mai bine, se știe doar că dansul este foarte epuizant, nici nu se compară cu mișcarea lor browniană.

Și atunci eu vin cu completarea - la o nuntă românească se servește foarte multă mâncare PENTRU CĂ nunta e gândită să dureze foarte mult, până spre dimineață. Dacă ați da două feluri de mâncare, ar trebui să încheiați petrecerea undeva pe la ora 12 - GARANTAT nu ați lăsa patru - chiar ȘASE ore să se scurgă între aperitiv și felul principal.

Am și o explicație, desigur, pentru acest fenomen! Reacția categorică a multora dintre clienți când vine vorba de ,,cum ne purtăm cu ei" e determinată de faptul că fee-ul unui prestator e de multe ori echivalentul unui salariu. (Cum adică?! Să-ți plătesc UN SALARIU pe care eu îl muncesc într-o lună doar ca să apari la mine la nuntă - și să îmi mai pun și problema dacă stai bine pe scaun?!) De aici sentimentul că el (client) este nedreptățit și jecmănit și dorința de a demonstra cine e șeful, dorința de a evidenția că unii sunt veniți la petrecere și alții la muncă, dorința de a mai da așa câte un pic cu biciul de banii de care a fost uscat. Incapacitatea de a înțelege că cel care are cel mai mult de suferit în toată ecuația asta este fix el.

Ce nu calculează nimeni (sau dacă începi să le calculezi tu spui că nuu, e o minciună, e o capcană, nu e așa, e o mare exagerare) este că suma cerută e proporțională cu efortul, dar și cu ,,vechimea", experiența, rezultatele etc. Ce să vezi, e fix cam ca la oricine la muncă! Unii vor salarii mai mici, alții mai mari. Se mai cheamă și capitalism. Eu cer în punctul ăsta un salariu deloc mare (îndrăznesc să gândesc), nu-i salariu de manager, nici măcar de șefuț, pentru care muncesc mult mai mult decât muncește un salariat pe banii ăștia într-o lună. Da, consider că îl merit. Și da, pretențiile cresc pe măsură ce devenim mai buni, mai competenti, pe măsură ce know-how-ul meu va fi mai valoros,echipamentele si softurile folosite mai performante. Nu facem asta cu toții? Asta nu înseamnă că nu aștept să fiu respectată - așa cum eu la rândul meu îi respect pe cei din jur.

Nu se îmbogățește nimeni pe spinarea nuntașilor, chestia asta încă n-a fost bine înțeleasă (și-mi pierd speranța că va fi vreodată). Ne datorăm încă respect reciproc și e necesar să le mulțumești (sincer!) oamenilor care vin să-ți creeze ziua cea mare, indiferent care e prețul agreat pentru serviciile lor (preț care este absolut normal să existe!). Pentru că serviciile sunt recompensate cu bani, pe care ai fost de acord să îi plătești. Relația dintre oameni există însă și în afara acestui schimb și contează.

Oamenii încă nu au învățat că întotdeauna că ți se răspunde așa cum vorbești. Nu respecta un om și nu te va respecta nici el. Desconsideră-l - și va face același lucru. Tratează-l ca pe o cantitate neglijabilă și va face același lucru. Tratează-l ca pe o specie inferioară și te asigur că te va descalifica și el în clasamentul regnului animal. Și asta, desigur, este valabil pe ambele părți ale problemei. (aviz ,,vedetelor")

Uite câteva trucuri pe care vi le sugerez pentru a-i stimula pe oameni să dea ce e mai bun din ei în legătură cu proiectul vostru (care, sigur, se cheamă ,,nuntă"). Fiți manageri buni, acționați pârghiile corect și vei obține randament maxim:

1) Hrănește-i, chiar dacă ,,ăia de la restaurant" îți spun că staff-ul e o specie de râmă nemuritoare care n-are nevoie de mâncare. Indiferent ce ,,schemă" de meniu adopți pentru ei, dacă consideri că merită aceleași feluri de mâncare cu invitații sau ți se pare că nu e cazul să strici foie-gras-ul pe ei, nu lăsa mai mult de 2 ore și jumătate - maxim 3 între feluri. Nu pune platouri, mai ales pe mese unde oamenii nu se cunosc între ei. Unii vor mânca mai mult, alții posibil să nu mănânce deloc. Au timpi de muncă diferiți și e elegant fie să le dai acces la bufetul suedez general (unde e cazul) fie să aibă propria porție de mâncare, indiferent ce gen de mâncare este.

2) Nu le tăia accesul la băutură alcolica sau racoritoare. Nu o să se îmbete nimeni, te asigur, chiar n-are rost să creezi frustrări pe considerentul că ți-e frică că se îmbată și îți strică nunta.Mai ales ca toata lumea tine la carnetul de conducere și fara el este greu sa-ti faci meseria.Iar cand muncesti si pui suflet in ceea ce faci ai nevoie de rehidratare.

3) Nu-i așeza 15 la masă în ideea în care vor sta cu rândul. Organizează două mese pentru ei dacă sunt atât de mulți.

4) Nu face diferențe între ei. Fotograful nu e mai presus de DJ și nici coordonatorul nu are un cap în plus decât videograful. Sunt o echipă și trebuie să fie tratați ca o echipă dacă vrei să lucreze ca o echipă.

5) Nu face diferențe între ei și invitați. Diferența o fac ei înșiși, știu foarte bine că nu sunt invitați și știu foarte bine că sunt veniți acolo să își facă treaba. Nu se vor sui pe mese să danseze, te asigur. Nici măcar dacă îi rogi.

6) Nu-ți vărsa nervii pe ei. Înțeleg, fermoarul de la rochie s-a blocat tocmai acum, din toate zilele. Coafura a început să ți se destrame înainte de vreme. Te enervează un invitat care nu face ce ai vrea tu să facă. Tortul e mai mic decât ți-ai imaginat. Dar ăsta nu este un motiv să îți verși năduful pe prima furnicuță care îți iese în cale. Numai tu hotărăști cât de tare te afectează nimicurile astea. Numai tu hotărăști dacă te porți ca și cum ai da examen în fața cuiva sau ca și cum ești în mijlocul unei petreceri foarte tari!

7) Mai mult, tratează-i ca pe niște invitați speciali. Nu, nu trebuie tratament preferențial, etichete drăguțe pe mese, flori nemaivăzute sau meniuri speciale, trebuie doar un zâmbet și o mulțumire în plus. O strângere de mână. Lasă-i să simtă aprecierea ta. Contează ENORM și poate determina diferența între o muncă făcută corect,regulamentar, pentru că ,,trebuie", într-un oarecare sictir și cu dorința de a ajunge cât mai repede acasă la o farfurie de mâncare și un pat comod și una făcută de drag, cu pasiune și implicare. Una făcută de un om care vrea foarte mult să merite aprecierea pe care i-o arăți. De invitații ăștia depinde cum iese nunta ta. Cu cât înțelegi mai repede asta, cu atât vei avea de câștigat. Lasa-l pe el să îți fie ție dator, la nivel simbolic. Îndatorează-l prin comportamentul tău. O să simtă singur că trebuie să echilibreze situația și te va recompensa cu tot ce are el mai bun de dat.
Nu poți cere unui om pe care-l tratezi inferior să te trateze ca pe cel mai important client pe care l-a avut în viața lui.
Și cred că ar trebui să-ți dorești asta! Mai ales după cât ai investit, cât ai căutat, cum ai ales și cât ai așteptat acest eveniment.

Hai să ne purtăm firesc unii cu ceilalți, ca prieteni, chiar dacă prieteni ,,sezonieri". Hai să facem să fie bine, ce ziceți?

Și așa, la final - ce ziceți? O să iasă bine pozele de la nunta ?